“Covoarele orientale sunt o atmosfera. O temperatura a culorii si luminii din incaperea in care le punem. Le colectionez de peste 30 de ani. Ele transmit ceva, sunt opere de arta, rodul minutios al unei maiestrii milenare” va spune domnul Norbert Hauser, colectionar si expert.

“Tatal meu s-a nascut in Brasov. Orasul acela concentric este o intersectie perfecta intre o cultura relativ  fragila, cea ortodoxa, si cea protestanta, cumva mai stabila in Ardeal, a sașilor care l-au gospodarit si l-au locuit ca pe o patrie. In Biserica Neagra din Brasov sunt peste o suta de covoare. Da, orientale. Capodopere.”

Sigur ca poate fi foarte provocatoare explicatia acestui fapt. De ce ar fi covoare islamice, unele de rugaciune, intr-o biserica crestina. Norbert Hauser stie de ce.

Raspunsul poate fi gasit in documente foarte vechi, care vorbesc despre nenumaratele covoare orientale importate in Europa, unde “moda” lor dureaza de secole.

A darui un covor oriental bisericii cu ocazia unui eveniment special sau prin testament era un gest pe care cetatenii instariti ai burgului transilvan il faceau adeseori. Austeritatea si iconclasmul Reformei a facut ca Occidentul sa reconsidere vizual spatiul privat. In timp ce arta occidentala era destinata diferitelor reprezentari religioase de tip crestin, in alte parti ale lumii arta era despre confort, despre atmosfera si simetrie.

Frumusetea Renasterii, eveniment cultural si ideologic care a schimbat lumea occidentala, a cuprins si covoarele orientale. De la dinastia Medici, protectoare a artelor , a lui Michelangelo si da Vinci, si pana la regii post renascentisti ai Frantei, Spaniei si Italiei, covoarele orientale au devenit omniprezente.

In corectele si uneori sumbrele burguri obscurantiste europene, asa cum a fost probabil si Brasovul medieval, covoarele erau ceea ce sunt si astazi, adica pur si simplu motive de bucurie. De confort. Si viziuni ale paradisului.

La sfarsitul sec. al XIX-lea, Prezbiteriul (Consiliul Bisericesc) Bisericii Negre il insarcina pe profesorul si scriitorul sas Ernst Kühlbrandt cu inventarierea obiectelor de arta ale bisericii, printre care si a covoarelor. Kühlbrandt intra in legatura cu cel mai renumit expert in covoare al vremii, profesorul A. Riedl din Viena, care a recunoscut valoarea colectiei si a indemnat spre o depozitare propice si specializata.

 In tot acest timp, in alte locatii, covoarele erau din ce in ce mai expuse si scoase la licitatii publice. Marea expozitie din Budapesta din  1914, care prezenta tehnici traditionale si mestesuguri din zone geografice foarte diverse, unde au fost trimise si 39 de covoare din Brasov, a contribuit la cresterea interesului pentru operele de arta ale Orientului.

Cu aceasta ocazie, covoarele au fost spalate pentru prima data si restaurate partial. Astazi colectia cuprinde 156 de piese, printre care si fragmente.

“Multe dintre covoarele expuse in Biserica Neagra au modele care se regasesc in picturile lui Holbein, si in multe alte tablouri. Alte covoare splendide erau pe sofaua lui Freud sau in lucrarile lui Delacroix, dar asta e o alta poveste.”

"Datorita acestor frumuseti care impodobesc spatiul sacru al bisericii, si a impulsionarii de catre prietenul meu Michael Johannes Theokrates Fernolend, am simtit intr-o buna zi imboldul si atractia fata de covoarele pretioase, alfabete vizuale si opere de arta”, ne spune dl. Hauser. “Sunt foarte multe povesti aici. Trebuie doar sa le gasiti.”

Pe strada Londra, la numarul 15.