Covoarele de rugăciune din Ghiordes, alături de cele din Kula și Ladik, au fost mult timp foarte apreciate în Orientul Mijlociu, precum și în Europa și Statele Unite. Unele dintre ele datează din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, împrumutând elemente din modelele mult mai vechi ale curții otomane, cu câmpuri de roșu sau fildeș. Cele mai multe, însă, au fost produse în secolul al XIX-lea, când au fost folosite alte culori – albastru, verde și maro – și câmpul a început să prezinte motive mici. Zonele de puf alb din covoarele Ghiordes sunt adesea înnodate în matase.
Caracteristicile covorului Ghiordes includ un arc ascuțit cu trepte fine, umeri proeminenți și două panouri transversale, unul deasupra și celălalt sub nișă sau mihrab. La sfârșitul secolului al XIX-lea, au devenit populare covoarele Kiz-Ghiordes, un termen al comercianților care sugerează trusoul unei fete.
După secolul al XVIII-lea, bumbacul a fost folosit în mod normal pentru băteala, urzeala fiind în general lână sau, mai rar, mătase. După începutul secolului al XX-lea, calitatea covoarelor Ghiordes a scăzut. Nodul simetric este adesea cunoscut în literatura de specialitate anterioară sub numele de nod Ghiordes sau nod turcesc.
Până în prezent nu au fost discutate diferitele forme ale nișei sau ale covoarelor de rugăciune. Nișele însemnau, în principiu, o ușă de acces, însă sensul inițial a dispărut atunci când s-a redenumit acest design în nișă pentru rugăciune, așa cum se menționează într-un poem din secolul al XIV-lea pentru sultanul Uways.
Poarta prezentată în covorul de mai sus este definită de un triunghi dublu. Identitatea matematică este originea pentru a marca cel mai nordic/sudic punct de oprire major al lunii pe cerul nopții la Pleiade și Hyade în constelația Taurului, Poarta de Aur a eclipticii, unde drumul spre cealaltă lume se întoarce spre nord. Covorul arată o reprezentare din secolul al XVIII-lea în cea mai bună formă, noi il estimam ca fiind de la 1790 – 1810, cu câmpul gol galben în culoarea verii. A fost cândva în casa unui comerciant din Praga, acum in Galeria Buhara (!)
Covoarele Ghiordes sunt apreciate in muzeele din întreaga lume. Nodul gordian își trage numele de la orașul turcesc Ghiordes. Este cunoscut pentru rezistența sa. Se spune o poveste mitică despre un preot grec care le-a prezis frigienilor că un rege va veni la ei într-un car cu boi și că acesta va răspândi pacea în țara lor. Așa s-a întâmplat că a apărut un țăran pe nume Gordius sau Gordios, iar poporul l-a încoronat rege. O altă profeție a circulat despre faptul că persoana care a reușit să dezlege nodul care lega carul cu boi al lui Gordius de un stâlp din interiorul unui templu, va deveni conducătorul întregii Asii. Norocul a fost de partea lui Alexandru cel Mare care, în nerăbdarea sa, a tăiat nodul cu o lovitură de sabie.